Cel mai acerb critic al Kremlinului şi oponent al Comunităţii Statelor Independente, liberalul Mihai Ghimpu, prezidează, în calitate de preşedinte interimar al Republicii Moldova, reuniunea şefilor de state membre ale CSI care se desfăşoară la Chişinău.

Noii guvernanţi de la Chişinău sunt foarte atenţi atunci când vorbesc despre perspectiva relaţiilor cu CSI. Deşi recunosc că această organizaţie nu a rezolvat niciodată problemele de fond din spaţiul ex-sovietic, ei evită orice critici la adresa CSI, din câteva motive.

Unu: pentru că fobia faţă de CSI ar fi percepută la Chişinău ca o poziţie antirusească, iar aceasta ar putea dezavantaja electoral mai ales formaţiunile de centru-stânga, în cazul unor eventuale alegeri parlamentare anticipate în 2010.

Doi: Noua putere politică de la Chişinău încearcă o relaţie pragmatică cu Rusia, în speranţa că Moscova, care a sprijinit Partidul Comuniştilor la ultimele alegeri din Moldova, va exercita presiuni asupra liderilor comunişti în vederea deblocării crizei politice determinate de imposibilitatea alegerii noului şef al statului.

Trei: În cadrul coaliţiei care a preluat guvernarea în Republica Moldova nu există o poziţie univocă în ceea ce priveşte abandonarea CSI. Partidele componente ale coaliţiei au convenit să renunţe la dogmele înscrise în propriile programe, pentru a evita sciziunea.

Patru: Ieşirea din CSI în plină criză economică ar avea consecinţe dramatice asupra economiei moldoveneşti. Explică deputatul PD, Andrei Popov:

„Noi beneficiem de o zonă de comerţ liber în cadrul CSI şi de un regim de preferinţe autonome comerciale cu UE. Chiar şi România, la nivelul oamenilor de afaceri, invidiază regimul de care se bucură Republica Moldova. Raporturile Republicii Moldova cu UE sunt mai avansate decât raporturile Georgiei (care a abandonat CSI – n.n.). În cadrul UE este o regulă: UE este mult mai flexibilă şi mai receptivă să acorde asistenţă unor state candidate sau care îşi doresc integrarea în UE care sunt în raporturi colegiale şi neconflictuale cu Rusia. Atunci când un stat mic este în relaţii proaste, de conflict, cu Federaţia Rusă, statele UE sunt mai reticente în a-l ajuta, fiindcă se tem că astfel le vor fi afectate relaţiile lor cu Federaţia Rusă”.

Totuşi, în discursul rostit în cadrul reuniunii Consiliului miniştrilor de externe din CSI, şeful diplomaţiei moldovene, Iurie Leancă, a declarat, în prezenţa ministrului rus de externe, Serghei Lavrov, că „prioritatea politicii externe a Republicii Moldova este integrarea europeană”. Leancă a precizat, însă, că “nu există contradicţie între această aspiraţie a Moldovei şi participarea Chişinăului în cadrul CSI”.

La rândul său, preşedintele Comitetului executiv al CSI, Serghei Lebedev, a declarat că respectă opţiunea pro-europeană a Republicii Moldova şi că se bucură că “există susţinere pentru dezvoltarea relaţiilor de colaborare cu ţările CSI”. Diplomatul rus a Preşedintele rus, Dmitri Medvedev, dreapta, şi cel bielorus, Alexander Lukaşenko, nu vor lipsi de la Chişinău
adăugat că “această abordare a autorităţilor moldovene este una pragmatică”.Preşedintele rus, Dmitri Medvedev, dreapta, şi cel bielorus, Alexander Lukaşenko, nu vor lipsi de la Chişinău

La reuniunea Consiliului miniştrilor de externe din CSI, Republica Moldova a transmis preşedinţia CSI Federaţiei Ruse, care va organiza următorul summit în mai 2010 la Moscova. Vineri, în cadrul reuniunii şefilor de state membre ale CSI, preşedintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, va avea întrevederi cu preşedintele Ucrainei Viktor Iuşcenko, cu liderul de la Kremlin, Dmitri Medvedev, cu preşedintele Kirghiziei, Kurmanbek Bakiev şi cu preşedintele din Belarus, Alexandr Lukaşenko.

Preşedinţii Tadjikistanului, Kazahstanului, Turkmenistanului şi Uzbekistanului nu participă la summitul CSI de astăzi de la Chişinău.

Pe parcursul vizitei în Republica Moldova, preşedintele rus Dmitri Medvedev va avea întrevederi cu premierul moldovean, Vlad Filat, precum şi cu candidatul la funcţia de preşedinte al Republicii Moldova, liderul PD, Marian Lupu.
sursa: http://www.dw-world.de/dw/article/0,,4777625,00.html

Parisul este nerăbdător să aibă un comisar pe agricultură favorabil Politicii Agricole Comune (PAC), dar cum este din ce în ce mai evident că Bucureştiul nu va obţine acest post în urma iregularităţilor care au dus la suspendarea fondurilor pentru agricultură anul trecut, a văzut nevoia să se reorienteze, scrie publicaţia irlandeză.

“Ne-am dori un comisar favorabil PAC şi Irlanda este în mod cert una dintre ţările favorabile”, a spus un oficial fracez. “Este adevărat, de asemenea, că Franţa ar prefera un comisar irlandez pentru agricultură, mai degrabă decît pentru piaţa internă, cum este cazul acum. Este adevărat că au existat contacte informale între oficiali francezi şi irlandezi în ultimele săptămîni”, a completat acesta.

Agricultura este considerată drept un portofoliu mediu în executivul european, deşi importanţa sa va creşte considerabil în următorii cinci ani, datorită revizuirii bugetului UE şi a PAC. Irlanda a apreciat funcţia de comisar pentru agricultură, iar fostul membru al partidului Fianna Fail, Ray MacSharry, a deţinut acest portofoliu în anii ‘90. Dar unii oficiali irlandezi de la Bruxelles au sfătuit Guvernul să facă lobby pentru funcţia de comisar pentru cercetare, care are un buget de 50 de miliarde de euro.

Susţinerea Franţei pentru ca Irlanda să primească portofoliul agriculturii ar putea creşte şansele ţării să îl obţină, dar statele în favoarea reformei PAC, precum Marea Britanie, vor depune eforturi pentru ca această funcţie să fie acordată unei alte ţări.

Surse europene consultate de HotNews.ro au indicat încă din momentul în care autorităţile române au exprimat public interesul pentru portofoliul agriculturii şi numele lui Dacian Ciolos, că Romania nu are nicio şansă în obţinerea acestui portofoliu, în ciuda sprijinului Franţei.

În afara problemelor legate de monitorizarea pe justiţie, a suspiciunii de corupţie şi a faptului că România a avut probleme în administrarea fondurilor pe agricultură, care evident reduceau din start şansele obţinerii unui astfel de portofoliu, sursele HotNews.ro au mai indicat şi că statele membre care îşi doresc o reformare a CAP nu vor ca “Franţa să aibă două portofolii în Comisie, unul fiind al agriculturii”.

Juriul şi-a motivat decizia prin “densitatea poeziei şi sinceritatea prozei cu care a descris plastic universul dezmoşteniţilor”.

Herta Muller este laureată a numeroase premii internaţionale: “Impac Dublin Literary Award”, premiul “Kleist”, premiul “Franz Kafka”, premiul european de literatură Aristeion, premiul literar al Fundaţiei Konrad Adenauer, premiul oraşului Berlin, iar din 1999 figurează aproape în fiecare an printre numele potenţialilor câştigători ai Premiului Nobel pentru literatură.

Tatăl ei a fost un şvab expropriat de autorităţile comuniste. Mama scriitoarei a fost deportată într-un lagăr din Uniunea Sovietică, astăzi pe teritoriul Ucrainei. Herta Müller a studiat germanistica la Timişoara.

Prietenia cu membrii Aktionsgruppe Banat (”Grupul de Acţiune Banat”), format din studenţi şi scriitori de etnie germană din România, care aveau o atitudine protestatară, neacceptată de regimul comunist, a adus-o în atenţia Securităţii. [1] Ca urmare a refuzului ei de a colabora cu Securitatea, Herta Müller a fost concediată şi expediată pentru reeducare într-un “mediu muncitoresc sănătos” la întreprinderea “Tehnometal”. Herta Müller a lucrat apoi ca traducătoare. Ulterior, şi-a câştigat traiul lucrând la câteva grădiniţe şi acordând ore particulare de germană. Biografia sa este prezentată în volumul “Regele se înclină şi ucide”.

Volumul de debut, “Niederungen” – “Ţinuturile joase”, a apărut în 1982, după o puternică confruntare cu cenzura, care i-a limitat simţitor manuscrisul. Peste doi ani, cartea a fost publicată şi în Republica Federală Germania, exact aşa cum fusese scrisă de autoare. Reacţia autorităţilor din România a fost dură: i s-a interzis să mai publice.

În 1987 a emigrat în Republica Federală Germania, împreună cu soţul ei de atunci, scriitorul Richard Wagner.

Surse: Deutche Welle si Wikipedia

citește și:

Premiul Nobel pentru un scriitor român, la cald

Denumirea îţi creează impresia a ceva bestial !?

Explozia a avut loc miercurea trecută, lîngă Arcul de Triumf din centrul Chişinăului, în timpul desfăşurării unui concert dedicat Zilei Oraşului.