Lilia Strîmbanu











{August 17, 2014}   În dragoste…

În dragoste nimic nu-i imposibil,
Cît este vie ea, poți fi flexibil.
Și tot ce-și spun cei doi pare credibil
Și orice compromis e admisibil.

Iar firul ce-i unește e vizibil
Și el la orice oră-i disponibil
Și-n horoscop îi este compatibil,
El, cel mai bun, frumos, cel mai sensibil.

Atent, drăguț, tot el irezistibil,
Cum ar putea face ceva oribil?
Și s-ar părea că nu este posibil,
Să plece într-un mod imprevizibil.

Și ea frumoasă, unica pe lume,
În șoaptă și în glas el îi tot spune,
Că-i fericirea lui fără de nume,
Un vis aevea, pe pământ minune.

Și ea îl crede ca și el de altfel,
Nici gînd să urmărească un alt țel,
E cu adevărat cel mai fidel,
Exemplu de urmat, un bun model.

Dar nu-i cred cei din jur, vai nemiloșii,
Visează să se certe hulubașii,
„Ne mint din ochi”, bîrfesc invidioșii
Și toarnă gaz pe foc tot ei, ca proștii.

Finalul este trist, e despărțirea,
Oricît de trainică, tot le-au ucis iubirea,
Pustie și pierdută e acum privirea,
În ochi a-nveșnicit durerea și uimirea.

Un paradox e lumea asta mare,
Chiar de iubești oricum nu-ți dă crezare,
De te desparți să nu aștepți iertare,
Căci lumea nu, ea nici-o vină n-are.
]n dra

Anunțuri


Viața e un joc,
Un joc de cuvinte,
Sau dai înapoi,
Sau mergi înainte.

Nu poți sta pe loc,
Viața e mișcare,
Faci un pas mai mic
Sau unul mai mare.

De-ncerci reușești,
Cu multă răbdare,
De vei pune preț
Și pe abordare.

Fii ambițios,
Nu pierde speranța,
Luptă, dar onest
Și cu siguranță.

Mergi pîn-la sfîrșit,
Chiar de-i imposibil,
Căci niciun succes
Nu e previzibil!

Reușita e
Uneori amară,
Și întreaga lume
Pare-o adversară.

Nu-i ușor să fii,
Tu primul pe culme,
Căci și-acolo sus
Primești multe palme.

Prețul pare mare,
Poate-așa și este,
Dar cum altfel vrei
Viață de poveste?
viata e un joc



{August 4, 2014}   Aparențe

În suflet se trezește o furtună
Și fulgeră cu foc și pară, tună.
Nu e ușor să porți pe cap cunună,
Căci n-ai de-ales, urmează să fii bună.

Dar cum se descifrează astă bunătate
Smirenie, Blîndețe, Puritate?,
Chiar nu ar mai avea însemnătate
De am trata viața cu demnitate.

Dar noi ne-mpotrivim acestor vremuri,
Și viața ne transformă-n scrum și fumuri,
Sunt multe piedici pe mai multe drumuri,
Deși insiști că nu ții teamă, tremuri.

Și tu, și ei și toți noi împreună,
Ne-ascundem după zîmbet de furtună,
Nu-i de moment, e pentru totdeauna,
Ori te ridici, ori cazi în văgăună.

Și recunosc, iertată-mi fie siguranța,
Demult nu mai trăiesc doar cu Speranța,
N-aștept murind să vină Ambulanța,
Chiar dacă viața poate fi doar aparența.
aparente



{August 3, 2014}   Un surîs…

Cu răbdare treci și marea,
Iar cu zîmbetul furtuna,
Vei uita ce-i disperarea,
Dacă vei zîmbi într-una.

Dar zîmbește sincer astăzi,
Mîne poate nu va fi,
Ce a fost frumos dăunăzi
Poate nu va reveni.

Dăruiește lumii bine,
Într-un zîmbet o speranță
Toți vor trage înspre tine,
Molipsiți de cutezanță.

Tu vei fi lumina vieții
Și a zilelor lor triste,
Căci zîmbi-vor și pereții
Caselor ce-acum le sunt ariște.

…………………………………………..

Cel ce are cuget știe,
Un surîs e cît o mie,
De vorbe spuse să fie,
E o-ntreagă alchimie.
zimbet



et cetera