Lilia Strîmbanu











{August 4, 2014}   Aparențe

În suflet se trezește o furtună
Și fulgeră cu foc și pară, tună.
Nu e ușor să porți pe cap cunună,
Căci n-ai de-ales, urmează să fii bună.

Dar cum se descifrează astă bunătate
Smirenie, Blîndețe, Puritate?,
Chiar nu ar mai avea însemnătate
De am trata viața cu demnitate.

Dar noi ne-mpotrivim acestor vremuri,
Și viața ne transformă-n scrum și fumuri,
Sunt multe piedici pe mai multe drumuri,
Deși insiști că nu ții teamă, tremuri.

Și tu, și ei și toți noi împreună,
Ne-ascundem după zîmbet de furtună,
Nu-i de moment, e pentru totdeauna,
Ori te ridici, ori cazi în văgăună.

Și recunosc, iertată-mi fie siguranța,
Demult nu mai trăiesc doar cu Speranța,
N-aștept murind să vină Ambulanța,
Chiar dacă viața poate fi doar aparența.
aparente

Anunțuri


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

et cetera
%d blogeri au apreciat asta: